culmiș
/kul'miʃ/Etimologie
Din culme + sufixul -iș.
Definiții
- (pop.) culme.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culmiș | culmișuri |
| genitiv-dativ | culmișului | culmișurilor |
| vocativ | culmișule | culmișurilor |
| articulat | culmișul | culmișurile |
Din culme + sufixul -iș.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culmiș | culmișuri |
| genitiv-dativ | culmișului | culmișurilor |
| vocativ | culmișule | culmișurilor |
| articulat | culmișul | culmișurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică