culegătorie
/ku.le.gə.to'ri.e/Etimologie
Din culegător + sufixul -ie.
Definiții
- atelier într-o întreprindere poligrafică în care se efectuează operațiile de culegere a textelor; zețărie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culegătorie | culegătorii |
| genitiv-dativ | culegătoriei | culegătoriilor |
| vocativ | culegătorie | culegătoriilor |
| articulat | culegătoria | culegătoriile |