culegar
/ku.le'gar/Etimologie
Din a culege + sufixul -ar.
Definiții
- instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culegar | culegare |
| genitiv-dativ | culegarului | culegarelor |
| vocativ | culegarule | culegarelor |
| articulat | culegarul | culegarele |