culbutor
/kul.bu'tor/Etimologie
Din franceză culbuteur.
Definiții
- basculator.
- element al mecanismului de distribuție, format dintr-o pârghie articulată care transmite mișcarea de la arborele cu came la supapele unui motor cu ardere internă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culbutor | culbutoare |
| genitiv-dativ | culbutorului | culbutoarelor |
| vocativ | culbutorule | culbutoarelor |
| articulat | culbutorul | culbutoarele |