← înapoi la căutare

cucurig

/ku.ku'rig/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Origine incertă. Confer sârbocroată kukurek, bulgară кукуряк (kukurjak). Scriban, este de părere că aceste cuvinte vin din română.

Definiții

  1. (bot.; reg.) (Helleborus odorus) elebor, spânz.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcucurigcucurigi
genitiv-dativcucuriguluicucurigilor
vocativcucurigulecucurigilor
articulatcucurigulcucurigii

Sinonime: (bot.) (reg.) bojoțel, nipreală, strecurătoare, iarbă-de-curățenie, iarbă-șerpească

cucuriga

/ku.ku.ri'ga/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din cucurigu.

Definiții

  1. (v.intranz.) (rar; despre cocoși) a scoate sunete caracteristice speciei.

Declinare

CazSingularPlural
verbcucurigacucurigau

cucurigi

/ku.ku.ri'ʤi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Confer cucuriga.

Definiții

  1. formă alternativă pentru cucuriga.

Declinare

CazSingularPlural
verbcucurigeacucurigeau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică