cucurbitacee
/ku.kur.bi.taˈʧe.e/Etimologie
Din franceză cucurbitacée.
Definiții
- (bot.) (la pl.) familie de plante erbacee dicotiledonate, cu tulpini târâtoare sau agățătoare, cu frunze mari, cu fructul cărnos având coaja tare; (și la sg.) plantă care face parte din această familie.
- (adjectival)
Exemple
- Plantă cucurbitacee
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cucurbitacee | cucurbitacee |
| genitiv-dativ | cucurbitaceei | cucurbitaceelor |
| vocativ | cucurbitacee | cucurbitaceelor |
| articulat | cucurbitaceea | cucurbitaceele |