← înapoi la căutare

cuceritorul

/ku.ʧe.riˈto.rul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cuceritor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cuceritor.

cuceritor

/ku.ʧe.ri'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din a cuceri + sufixul -tor.

Definiții

  1. persoană, popor, țară etc. care face sau a făcut cuceriri.
  2. bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus.
  3. (adjectival) care cucerește.

Exemple

  • Zâmbet cuceritor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcuceritorcuceritori
genitiv-dativcuceritoruluicuceritorilor
vocativcuceritorulecuceritorilor
articulatcuceritorulcuceritorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică