cucerie
/ku.ʧe'ri.e/Etimologie
Din a cuceri + sufixul -ie.
Definiții
- (înv.) cucernicie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cucerie | — |
| genitiv-dativ | cuceriei | — |
| vocativ | cucerie | — |
| articulat | cuceria | — |
Din a cuceri + sufixul -ie.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cucerie | — |
| genitiv-dativ | cuceriei | — |
| vocativ | cucerie | — |
| articulat | cuceria | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică