cuțulan
/ku.ʦu'lan/Etimologie
Din cuțu + sufixul -ulan.
Definiții
- rarcâine (tânăr); cățelandru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cuțulan | cuțulani |
| genitiv-dativ | cuțulanului | cuțulanilor |
| vocativ | cuțulanule | cuțulanilor |
| articulat | cuțulanul | cuțulanii |