cușetă
/ku'ʃe.tə/Etimologie
Din franceză couchette.
Definiții
- pat pentru o persoană amenajat special în cabinele vagoanelor de dormit sau în cabinele de vapor; (p.ext.) cabină în care se află unul sau mai multe paturi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cușetă | cușete |
| genitiv-dativ | cușetei | cușetelor |
| vocativ | cușetă | cușetelor |
| articulat | cușeta | cușetele |