cușacul
/kuˈʃa.kul/Etimologie
Din cușac.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cușac.
Din cușac.
Din turcă kuşak („centură”). Confer sârbocroată kušak.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cușac | cușacuri |
| genitiv-dativ | cușacului | cușacurilor |
| vocativ | cușacule | cușacurilor |
| articulat | cușacul | cușacurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică