ctitoră
/'kti.to.rə/Etimologie
Din ctitor.
Definiții
- persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri; (p.ext.) fondator al unei instituții, asociații etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ctitoră | ctitore |
| genitiv-dativ | ctitorei | ctitorelor |
| vocativ | ctitoro | ctitorelor |
| articulat | ctitora | ctitorele |