crustă
/'krus.tə/Etimologie
Din latină crusta.
Definiții
- strat exterior care se formează, prin solidificare, uscare etc., la suprafața unor corpuri moi; coajă, scoarță.
- (spec.) strat anatomic protector format la suprafața unei plăgi care începe să se cicatrizeze.
- strat îndesat, uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploilor, bătătoririi excesive etc.
- strat solid de săruri depuse pe pereții unui vas sau ai unei țevi în care se află sau prin care curge un lichid conținând săruri dizolvate.
- înveliș impregnat cu săruri de calciu la unele nevertebrate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | crustă | cruste |
| genitiv-dativ | crustei | crustelor |
| vocativ | crustă | crustelor |
| articulat | crusta | crustele |