cruciță
/kru'ʧi.ʦə/Etimologie
Din cruce + sufixul -iță.
Definiții
- rarcruciuliță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cruciță | crucițe |
| genitiv-dativ | cruciței | crucițelor |
| vocativ | cruciță | crucițelor |
| articulat | crucița | crucițele |
Din cruce + sufixul -iță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cruciță | crucițe |
| genitiv-dativ | cruciței | crucițelor |
| vocativ | cruciță | crucițelor |
| articulat | crucița | crucițele |
Din cruce.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | crucea | cruceau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică