criță
/'kri.ʦə/Etimologie
Din ucraineană крyk'а (kryc'a).
Definiții
- (reg.) oțel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | criță | — |
| genitiv-dativ | criței | — |
| vocativ | criță | — |
| articulat | crița | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică