← înapoi la căutare

criminal

/kri.mi'nal/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză criminel < latină criminalis.

Definiții

  1. persoană care a săvârșit o crimă.
  2. delincvent.
  3. învechitjudecătorie, tribunal care judecă crimele; p. ext. pușcărie, închisoare.

Exemple

  • Criminalul a fost prins.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcriminalcriminali
genitiv-dativcriminaluluicriminalilor
vocativcriminalulecriminalilor
articulatcriminalulcriminalii

Sinonime: 1-2: criminalist

Antonime: salvator

criminal

/kri.mi'nal/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. legat de crime sau activități criminale.
  2. (fig.) exagerat, suprasolicat.

Exemple

  • Faptă criminală.

Sinonime: 1: asasin, bandit, omorâtor, ucigaș, (livr.) homicid, (rar) omucigaș, ucigător, (înv.) criminalist, omucid, războinic, șugubăț, 2: nelegiuit, (înv.) criminalicesc

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică