cretacic
/kre'ta.ʧik/Etimologie
Din franceză crétacé.
Definiții
- ultima perioadă a erei mezozoice, caracterizată prin depuneri de masive calcaroase; cretaceu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cretacic | cretacice |
| genitiv-dativ | cretacicului | cretacicelor |
| vocativ | cretacicule | cretacicelor |
| articulat | cretacicul | cretacicele |