credulitate
/kre.du.li'ta.te/Etimologie
Din franceză crédulité < latină credulitas, -atis.
Definiții
- însușirea de a fi credul, tendința de a crede orice cu ușurință, fără a cerceta mai de aproape.
Exemple
- E de-o credulitate dezarmantă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | credulitate | — |
| genitiv-dativ | credulității | — |
| articulat | credulitatea | — |
Sinonime: candoare, ingenuitate, inocență, naivitate
Antonime: incredulitate