← înapoi la căutare

credințe

/kreˈdin.ʦe/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din credință.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru credință.

credință

/kre'din.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină * credentia.

Definiții

  1. faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranță, certitudine.
  2. (înv.) încredere (pe care o inspiră cineva).
  3. fidelitate, devotament, statornicie față de cineva sau de ceva.
  4. (reg.) logodnă.
  5. speranță, nădejde.
  6. convingere despre existența lui Dumnezeu; mărturisire a acestei convingeri prin respectarea prescripțiilor bisericești; religie, cult.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcredințăcredințe
genitiv-dativcredințeicredințelor
vocativcredințăcredințelor
articulatcredințacredințele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică