← înapoi la căutare

credențul

/kreˈden.ʦul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din credenț.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru credenț.

credenț

/kre'denʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Kredenz.

Definiții

  1. (reg.) bufet.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcredențcredențuri
genitiv-dativcredențuluicredențurilor
vocativcredențulecredențurilor
articulatcredențulcredențurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică