← înapoi la căutare

craniul

/ˈkra.njul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din craniu.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru craniu.

craniu

/'kra.nju/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină cranium < greacă κρανίον (kraníon). Confer franceză crâne.

Definiții

  1. ansamblul oaselor scheletului capului care adăpostește creierul la vertebrate.
  2. cap descărnat de om mort.

Exemple

  • Craniul unui mort deshumat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcraniucranii
genitiv-dativcraniuluicraniilor
articulatcraniulcraniile

Sinonime: 1-2: (anat.) căpățână, hârcă, scăfârlie, tigvă, țeastă, cutie craniană, (pop. și fam.) devlă, (înv. și reg.) scafă, (înv.) glavă, glăvățână

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică