craniotom
/kra.ni.oˈtomEtimologie
Din franceză craniotome.
Definiții
- instrument chirurgical cu ajutorul căruia se sparg oasele craniului la făt atunci când acesta nu poate fi expulzat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | craniotom | craniotome |
| genitiv-dativ | craniotomului | craniotomelor |
| vocativ | craniotomule | craniotomelor |
| articulat | craniotomul | craniotomele |