crâșmuliță
/krɨʃ.mu'li.ʦə/Etimologie
Din crâșmă + sufixul -uliță.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui crâșmă; crâșmușoară, crâșmuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | crâșmuliță | crâșmulițe |
| genitiv-dativ | crâșmuliței | crâșmulițelor |
| vocativ | crâșmuliță | crâșmulițelor |
| articulat | crâșmulița | crâșmulițele |