← înapoi la căutare

covorul

/koˈvo.rul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din covor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru covor.

covor

/koˈvor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din slavă (veche) kovrŭ (Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); confer rusă ковёр (kovjór), slovacă și cehă koberec, poloneză kobierzec și bulgară veche губер (guber). Inevitabil de origine turcică sau din limba nordică veche kǫgurr.

Definiții

  1. țesătură groasă, confecționată din fibre naturale sau sintetice, cu desene multicolore, cu care se împodobesc încăperile sau care se așterne pe podea.
  2. strat superficial de asfalt aplicat peste un pavaj; îmbrăcăminte rutieră.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcovorcovoare
genitiv-dativcovoruluicovoarelor
vocativcovorulecovoarelor
articulatcovorulcovoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică