cotrobăitul
/ko.tro.bəˈi.tul/Etimologie
Din cotrobăit.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cotrobăit.
Din cotrobăit.
Din a cotrobăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cotrobăit | cotrobăituri |
| genitiv-dativ | cotrobăitului | cotrobăiturilor |
| vocativ | cotrobăitule | cotrobăiturilor |
| articulat | cotrobăitul | cotrobăiturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică