cotoroanță
/ko.to'ro̯an.ʦə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- femeie bătrână și rea; baborniță.
- (pop.) vrăjitoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cotoroanță | cotoroanțe |
| genitiv-dativ | cotoroanței | cotoroanțelor |
| vocativ | cotoroanță | cotoroanțelor |
| articulat | cotoroanța | cotoroanțele |