corporatismul
/kor.po.raˈtis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din corporatism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru corporatism.
corporatism
/kor.po.ra'tism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză corporatisme.
Definiții
- doctrină social-politică și economică, apărută după primul război mondial, care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitorești cu corporații, organizații profesionale din care să facă parte atât muncitorii, cât și patronii, precum și înlocuirea parlamentului cu o reprezentanță națională a corporațiilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | corporatism | — |
| genitiv-dativ | corporatismului | — |
| vocativ | corporatismule | — |
| articulat | corporatismul | — |