cornuleț
/kor.nu'leʦ/Etimologie
Din corn + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui corn.
- (fig.) (rar) adaos, înfloritură, exagerare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cornuleț | cornulețe |
| genitiv-dativ | cornulețului | cornulețelor |
| vocativ | cornulețule | cornulețelor |
| articulat | cornulețul | cornulețele |