cornaci
/korˈnaʧʲ/Etimologie
Din corn + sufixul -aci.
Definiții
- (bot.) (Trapa natans) plantă erbacee acvatică cu tulpini lungi, frunze romboidale, flori albe, fructe negre-cenușii, având două-patru coarne și semințe comestibile.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cornaci | cornaci |
| genitiv-dativ | cornaciului | cornacilor |
| vocativ | cornaciule | cornacilor |
| articulat | cornaciul | cornacii |
Sinonime: (bot.) (înv. și reg.) sulină, (reg.) ciulin, colțan, colțar, stea, castan-de-lac, castane-de-baltă (pl.)