← înapoi la căutare

coriandru

/ko.ri'an.dru/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină coliandrus < neogreacă ϰορίανδρος (koríandros).

Definiții

  1. (bot.) (Coriandrum sativum) plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzător și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcoriandrucoriandri
genitiv-dativcoriandruluicoriandrilor
articulatcoriandrulcoriandrii

Sinonime: (bot.) (reg.) chimen, puciognă, buruiană-pucioasă, piper-alb

coriandrul

/ko.riˈan.drul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din coriandru.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru coriandru.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică