← înapoi la căutare

corepetitorul

/ko.re.pe.tiˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din corepetitor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru corepetitor.

corepetitor

/ko.re.pe.ti'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din co- + repetitor.

Definiții

  1. persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcorepetitorcorepetitori
genitiv-dativcorepetitoruluicorepetitorilor
vocativcorepetitorulecorepetitorilor
articulatcorepetitorulcorepetitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică