corepetitor
/ko.re.pe.ti'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din co- + repetitor.
Definiții
- persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | corepetitor | corepetitori |
| genitiv-dativ | corepetitorului | corepetitorilor |
| vocativ | corepetitorule | corepetitorilor |
| articulat | corepetitorul | corepetitorii |
corepetitorul
/ko.re.pe.tiˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din corepetitor.
Definiții
- forma de singular articulat pentru corepetitor.