coprină
/ko'pri.nə/Etimologie
Din bulgară коприна (koprina) „mătase”.
Definiții
- (reg.) plantă erbacee cu tulpina terminată cu o singură floare, mare, de culoare galbenă (Narcissus radiiflorus) sau albă (Narcissus poeticus).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coprină | coprine |
| genitiv-dativ | coprinei | coprinelor |
| vocativ | coprină | coprinelor |
| articulat | coprina | coprinele |