← înapoi la căutare

copilețul

/ko.piˈle.ʦul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din copileț.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru copileț.

copileț

/ko.piˈleʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din copil + sufixul -eț.

Definiții

  1. vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; (p.ext.) copil.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcopilețcopileți
genitiv-dativcopilețuluicopileților
vocativcopilețulecopileților
articulatcopilețulcopileții

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică