copilandră
/ko.pi'lan.drə/Etimologie
Din copilandru.
Definiții
- fată în perioada de trecere de la copilărie la adolescență; codană.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | copilandră | copilandre |
| genitiv-dativ | copilandrei | copilandrelor |
| vocativ | copilandră | copilandrelor |
| articulat | copilandra | copilandrele |