← înapoi la căutare

convorbire telefonică

/kon.vor'bi.re te.le'fo.ni.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din convorbire + telefonică.

Definiții

  1. comunicație bilaterală realizată prin intermediul unei instalații telefonice.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică