← înapoi la căutare

convorbire

/kon.vor'bi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a convorbi.

Definiții

  1. acțiunea de a convorbi; conversație, discuție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconvorbireconvorbiri
genitiv-dativconvorbiriiconvorbirilor
vocativconvorbireconvorbirilor
articulatconvorbireaconvorbirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică