← înapoi la căutare

convolut

/kon.vo'lut/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Konvolut.

Definiții

  1. grup de scrieri care apar izolat în cataloagele unei biblioteci sau într-o arhivă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconvolutconvoluturi
genitiv-dativconvolutuluiconvoluturilor
vocativconvolutuleconvoluturilor
articulatconvolutulconvoluturile

convolut

/kon.vo'lut/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză convoluté < latină convolutus.

Definiții

  1. (despre organe) răsucit în formă de cornet.
  2. răsucit, întors asupra lui însuși.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică