convocator
/kon.vo.ka'tor/Etimologie
Din a convoca + sufixul -tor.
Definiții
- care convoacă.
Din a convoca + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | convocator | convocatoare |
| genitiv-dativ | convocatorului | convocatoarelor |
| vocativ | convocatorule | convocatoarelor |
| articulat | convocatorul | convocatoarele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică