← înapoi la căutare

convocațiune

/kon.vo.ka.ʦiˈu.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză convocation < latină convocatio, convocationis.

Definiții

  1. rarconvocare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconvocațiuneconvocațiuni
genitiv-dativconvocațiuniiconvocațiunilor
vocativconvocațiuneconvocațiunilor
articulatconvocațiuneaconvocațiunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică