← înapoi la căutare

convicțiune

/kon.vik.ʦiˈu.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză conviction < latină convictio, convictionis.

Definiții

  1. (livr.) convingere.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconvicțiuneconvicțiuni
genitiv-dativconvicțiuniiconvicțiunilor
vocativconvicțiuneconvicțiunilor
articulatconvicțiuneaconvicțiunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică