conveni
/kon.ve'ni/Etimologie
Din franceză convenir < latină convenire.
Definiții
- (v.intranz.) a corespunde cu dorințele cuiva, a fi pe placul cuiva.
- a cădea de acord cu cineva; a se învoi, a se înțelege.
- (v.tranz.) a accepta, a admite.
- a încheia o convenție.
Exemple
- Ți-ar conveni să te muți la noi?
- Au convenit asupra prețului.
- A convenit să vină la nuntă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | convenea | conveneau |
Sinonime: 1: -i plăcea, prefera, 2: se înțelege, se învoi, (pop.) se ajunge, se uni, (prin Munt.) se îndogăți, (Ban.) se toldui, (înv.) se lovi, pristăni, se târgui, se tocmi, veni, (grecism înv.) se simfonisi, 3: accepta, se învoi, (înv.) pristăni