← înapoi la căutare

contura

/kon.tu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din contur.

Definiții

  1. (v.tranz.) a schița, a trasa conturul unui obiect.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza.

Exemple

  • Rochia îi conturează corpul.

Declinare

CazSingularPlural
verbconturaconturau

Sinonime: 1: profila, reliefa, schița, trasa, 2: configura, evidenția, mula, (fig.) scrie

contur

/kon'tur/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză contour.

Definiții

  1. linie închisă care mărginește o parte dintr-o suprafață, (p.ext.) un corp, un obiect.
  2. reprezentare grafică a liniei care mărginește un obiect, un corp etc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconturcontururi
genitiv-dativconturuluicontururilor
vocativconturulecontururilor
articulatconturulcontururile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică