control
/kon'trol/Etimologie
Din franceză contrôle.
Definiții
- analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc. pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire.
- supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominație.
- putere de dirijare a propriilor sale gesturi și mișcări.
- instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități.
- (la pl.) registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | control | controale |
| genitiv-dativ | controlului | controalelor |
| vocativ | controlule | controalelor |
| articulat | controlul | controalele |