contravenient
/kon.tra.ve.ni'ent/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din germană Kontravenient. Confer franceză contre-venant.
Definiții
- persoană care săvârșește o contravenție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | contravenient | contravenienți |
| genitiv-dativ | contravenientului | contravenienților |
| vocativ | contravenientule | contravenienților |
| articulat | contravenientul | contravenienții |
contravenientul
/kon.tra.ve.niˈen.tul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din contravenient.
Definiții
- forma de singular articulat pentru contravenient.