contraplacaj
/kon.tra.pla'kaʒ/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză contre-placage.
Definiții
- placă formată din mai multe foi subțiri din lemn, suprapuse și lipite între ele, cu fibrele lemnului în sens contrar.
- placaj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | contraplacaj | contraplacaje |
| genitiv-dativ | contraplacajului | contraplacajelor |
| vocativ | contraplacajule | contraplacajelor |
| articulat | contraplacajul | contraplacajele |
contraplacajul
/kon.tra.plaˈka.ʒul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din contraplacaj.
Definiții
- forma de singular articulat pentru contraplacaj.