← înapoi la căutare

contramarșul

/kon.traˈmar.ʃul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din contramarș.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru contramarș.

contramarș

/kon.traˈmarʃ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză contremarche.

Definiții

  1. marșul pe care îl face o trupă când își schimbă direcția; evoluția unei coloane care își schimbă frontul.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcontramarșcontramarșuri
genitiv-dativccontramarșuluicontramarșurilor
vocativcontramarșulecontramarșurilor
articulatcontramarșulcontramarșurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică