contracalibru
/kon.tra.ka'li.bru/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză contrecalibre.
Definiții
- piesă folosită la executarea și la controlul unui calibru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | contracalibru | contracalibre |
| genitiv-dativ | contracalibrului | contracalibrelor |
| vocativ | contracalibrule | contracalibrelor |
| articulat | contracalibrul | contracalibrele |
contracalibrul
/kon.tra.kaˈli.brul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din contracalibru.
Definiții
- forma de singular articulat pentru contracalibru.