← înapoi la căutare

continuu

/konˈti.nu.u/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză continu < latină continuus.

Definiții

  1. care are loc fără întrerupere, care se prelungește fără pauză.
  2. (lingv.; despre consoane; și substantivat, f.) constrictiv.

Exemple

  • Mișcare continuă.
  • Efort continuu.
  • Linie continuă.
  • Funcție continuă.

Sinonime: 1: etern, încontinuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, (înv. și reg.) nepristan, nesfârșit, permanent, perpetuu, pururi, veșnic, (reg.) necunten, (înv.) neîncontenit, neprecurmat, nesăvârșit, pururelnic, 2: constrictiv

Antonime: discontinuu, întrerupt, necontinuu, incontinuu, intermitent

continuu

/konˈti.nu.u/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din continua.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru continua.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru continua.

Sinonime: continui

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică