continență
/kon.ti'nen.ʦə/Etimologie
Din franceză continence < latină continentia.
Definiții
- reținere, abstinență, înfrânare; cumpătare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | continență | continențe |
| genitiv-dativ | continenței | continențelor |
| vocativ | continență | continențelor |
| articulat | continența | continențele |