contextualitate
/kon.teks.tu.a.li'ta.te/Etimologie
Din contextual + sufixul -itate,.
Definiții
- raransamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | contextualitate | — |
| genitiv-dativ | contextualității | — |
| vocativ | contextualitate | — |
| articulat | contextualitatea | — |